O prietenă avea o prietenă, care avea o prietenă, care avea o prietenă…

Am glumit, asta din urmă nu mai avea o prietenă, avea un motan mic, de câteva luni. Negru, lucios, simpatic, pufos, delicios, ce mai, era leșinată după el. Dar avea femeia și un soț. Într-o seară, au venit niște amici la soț, ca să bea bere și să joace pocker. Sub influența alcoolului cineva a aruncat în joc frumosul motan al soției, iar altcineva a plecat cu el, spre dimineață, pe șapte cărări, în timp ce proprietara pisoiului dormea fericită, într-o dulce și senină ignoranță.

A doua zi dimineața, cine plângea cu muci la telefonul cui, suspinând cuvântul “motan”? Doi oameni, la unison. Soția pierzătorului îl cerea înapoi, câștigătorul nu știa cum să facă să scape mai repede de el. Dățile următoare când s-a mai jucat pocker în casa cu pricina, femeia s-a închis într-o cameră, cu motanul în brațe. N-a ieșit de acolo decât ca să facă pipi, activitate executată tot în compania felinei. 😛

Mai știu o poveste cu niște cetățeni care se plimbau cu mașina, sub ușoara influență a alcoolului, într-o localitate de țară. I-a oprit poliția și i-a escortat la secție, să-i întrebe de sănătate. Acolo, și-au încasat papara și, pentru că la țară se cunoaște toată lumea cu toată lumea (deci și bețivii cu polițiștii!), au fost eliberați sub promisiunea că duc mașina acasă și se potolesc. Zis și făcut.

A doua zi, la poarta bețivanilor mahmuri, claxoane. Veniseră polițiștii, cu mașina lor, a bețivanilor, să recupereze mașina poliției, cu care ăștia plecaseră în seara precedentă. :)))

O tâmpenie clasică pe care o mai fac oamenii, după ce au consumat iresponsabil, e să-și sune foștii și fostele. Acum mulți ani, mi-a sunat un ex toată noaptea la interfon, timp în care îmi lăsa și mesaje pe telefon, în care mă implorraaaa șșșșă-l primeșșșșc în cașșșăăăă și șșșșșă-l iert pentru că el mă iubeșșșște șșșșșși vrea șșșșă ne cășșșșătorim. Nu l-am primit, nu ne-am căsătorit, iar în noaptea cu pricina mai întâi m-am enervat, după care am râs copios, că de dormit devenise imposibil.

Singură am râs, căci pe vremea aia nu exista Facebook. 😛

Morala: să consumăm responsabil, ok?

Cine mai știe povești la temă e invitat să le împărtășșșșșșească.