Termenul de „autocontrol”, avand ca sinonime expresiile „controlul de sine” (self-control) sau autoreglarea (self-regulation) sau „monitorizare de sine” (self-monitoring), reprezinta abilitatea persoanelor de a-si infrana impulsurile, de a-si regla emotiile, in special emotiile negative si comportamentele, mai ales comportamentele expresive, in functie de modul in care reactioneaza ceilalti, de contextual social. Esenta acestui termen este data de renuntarea la tentatiile imediate in vederea atingerii unor scopuri pe termen lung.

 

„Locus of control” = Designeaza „sursa principala perceputa a controlului asupra comportamentului indivizilor” (The Penguin Dictionary of Psychology, 1985).

 

Designatul termenului:

 

a)   fenomen de perceptie a intaririi comportamentului in interiorul sau in exteriorul persoanei.

b)   credinta (belief), fenomen de profunzime, relativ stabil.

 

Oamenii in general si tinerii in special percep situatia lor sociala si se comporta in situatiile sociale in functie de „locul controlului”.

 

Ipoteza generala a studiului realizat

Cu cat prevalenta internalismului este mai mare, cu atat mai mult persoanele percep ca au control social si autocontrol. Cu cat prevalenta externalismului este mai mare, cu atat mai putin persoanele percep ca au control social si autocontrol.

 

 1.     Cunoasterea caracteristicilor socio-demografice si psiho-morale ale publicului tinta – conditie fundamentala a eficacitatii comunicarii sociale.

 

Studiul nostru a pus in evidenta ca publicul tinta al campaniei ”Afla-ti echilibrul!” (tinerii de 18 – 25 de ani impliniti, din mediul urban, care au consumat in ultimele trei luni cel putin o data alcool) are urmatoarele caracteristici:

 

a)    Socio-demografice

• Au studii superioare 27%; studii liceale 60%; studii elementare (13%)
• Mai mult de jumatate (56%) dintre tinerii intervievati au o situatie financiara proasta; 14% declara ca nu le ajung banii nici pentru strictul necesar; 42% declara ca banii le ajung doar pentru strictul necesar, fara a putea cumpara obiecte mai scumpe.
• Desi apreciaza ca au o situatie financiara proasta, mai mult de jumatate dintre tinerii intervievati declara ca poseda aparate IT&C: 56%.

 

b)    Psiho-morale

• Cel putin jumatate (53%) si cel mult trei patrimi (75%) dintre tinerii de 18 – 25 de ani impliniti din cele cinci orase in care s-a desfasurat ancheta sociologica (Brasov, Bacau, Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara) si care au consumat cel putin o data bauturi alcoolice in ultimele trei luni, par a-si fi interiorizat normele sociale si legile juridice.
• Faptul ca 64% dintre tinerii intervievati percep si afirma ca propriul lor comportament este in mai mare acord cu normele sociale decat al majoritatii oamenilor poate fi explicat prin efectul  “mai bun decat majoritatea”.
• Aproape doua treimi (62%) din tinerii din esantion declara ca, de obicei, ii indeamna pe ceilalti sa respecte regulile de buna-cuviinta sau legile juridice, dar semnificativ mai putini (43%) ar incerca sa isi opreasca prietenii sau colegii daca acestia au baut pana s-au ametit  sau pana si-au pierdut controlul.

 

Noua directie de comunicare axata in jurul conceptului de ”Control Generation” vizeaza tinerii care au autocontrol si care pot exercita o influenta pozitiva in cercul de prieteni si de cunoscuti. Ea se fondeaza pe modelul „Fluxul comunicarii in doua trepte” (Two-step flow of communication) dezvoltat de Paul Lazarsfeld si colab. (1944), care sugereaza ca informatiile din mass-media ajung la liderii de opinie si de la acestia la persoanele mai putin active in cautarea informatiilor. In prezent, in Romania, aproximativ o treime dintre tineri isi asuma acest rol.

 

Tinerii care considera ca situatia si consecintele comportamentului lor se datoreaza propriei persoane (numiti in literatura de specialitate „internalisti”) si-au insusit acest rol – conform declaratiei lor – intr-o proportie mai mare decat tinerii care cred ca situatia si consecintele comportamentului lor se datoreaza intamplarii, factorilor de context social, destinului (acestia sunt numiti „externalisti). Proportia rezultata din studiu nostru arata ca  61% dintre tineri sunt internalisti iar 43% externalisti. 

 

2. Intelegerea mesajului – factor esential al succesului in publicitate

 

In limba romana cuvantul „control” inseamna „Analiza permanenta sau periodica a unei activitati, a unei situatii etc. pentru a lua masuri de imbunatatire”, dar si „Supraveghere continua (morala sau material); stapanire, dominatie” (DEX, 1996, p. 221). Se foloseste adesea cu prepozitiile „de” (lucrare de control, punct de control vamal etc.). Asocierea cuvantului „control” cu prepozitia „in” reprezinta o transpunere  a expresiei din limba engleza „to be in control”, semnificand „A administra, a guverna, a controla” (Dictionar englez-roman, Editura Academiei, 1974, p. 156).

 

In vocabularul stiintelor socioumane, termenul de „control social” se refera la “modurile in care gandurile, sentimentele, aspectul si comportamentul oamenilor sunt reglementate in cadrul sistemelor sociale” (Johnson, 2007, p. 91). Controlul social se realizeaza prin constrangere si prin socializare, conducand la interiorizarea sistemului de norme si valori sociale acceptate la un moment dat de colectivitate (societate).