C.I. Are Romania o problema cu alcoolul? Si daca aceasta problema exista, in jurul carei varste este cea mai prezenta aceasta problema?

S.C. Domnule Cabral Ibacka, in toate tarile de pe mapamond consumul abuziv de alcool constituie o problema. Romania nu se singularizeaza, dar sa vedem care este starea de fapt.
O ancheta sociologica pe care am realizat-o nu demult (octombrie, 2007) in cadrul Centrului de Sociologie Urbana si Regionala, reprezentativa la nivel national, arata ca aproximativ jumatate dintre persoanele intervievate (56,0%) au recunoscut ca in ultimul an au consumat bauturi alcoolice in exces. Persoanele cu varsta cuprinsa intre 25-34 de ani au declarat intr-o proportie semnificativ mai mare decat persoanele din alte categorii de varsta ca au facut excese in aceasta directie: sase din zece persoane cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani, fata de cinci din zece persoane din celelalte categorii de varsta. Din datele anchetei sociologice rezulta ca persoanele cu studii superioare au avut un consum excesiv de alcool semnificativ mai mare decat persoanele cu studii primare (58,3% fata de 36,5%). Nu s-au inregistrat diferente semnificative intre rural si urban in ceea ce priveste consumul excesiv de alcool, conform declaratiilor facute de catre respondenti. Grav mi se pare faptul ca mai mult de jumatate dintre persoanele cu varsta cuprinsa intre 15-24 de ani au declarat ca in ultimul an macar o data au ajuns in stare de ebrietate, ceea ce inseamna ca exista si o problema legata de consumul de alcool in randul minorilor.

C.I. Avem in folclor o multime de “zise”, multe dintre ele vorbind despre alcool. Vorbind despre educatia celor mai mici, credeti ca aceste vorbe – teoretic inocente – pot strica?

S.C. Va referiti la proverbe, “zisele” care exprima invatatura condensata a unei colectivitati, a unui popor. precum “Romanul bea din o mie de motive; de bucurie, de tristete, de furie, de suparare etc. Si bea si din al o mie unu-lea motiv: bea fara motiv”. Sa intelegem ca asa este firea romanului?! Nu. Morala este alta: sa nu dai vina pe imprejurari, sa nu te scuzi astfel daca ai facut-o lata. Sa fii responsabil! Dar sunt atatea proverbe romanesti care indeamna direct la cumpatare. Iata cateva, luate oarecum la intamplare: “Sa bei vin, dar el sa nu te bea ”, “Betia e usa tuturor rautatilor”, “Betia inmulteste mania, imputineaza virtutea, miccsoreaza mintea si in urma gol te lasa”. Cum ar putea aceste vorbe sa strice?!

C.I. De fapt, credeti ca educatia in ceea ce priveste alcoolul si consumul de alcool se face cum trebuie la noi?

S.C. Educatia este o rezultanta a conlucrarii mai multor factori: familie, scoala, biserica, mass-media, institutii de sanatate, justitie, politie si – de ce nu?! – companii care produc sau comercializeaza bauturi alocoolice. in acest sens, initiativa companiei Ursus Breweries, de a sprijini oamenii sa constientizeze efectele unui consum iresponsabil de alcool este una foarte buna. Fiecare factor de influentare in vederea formarii unor personalitati armonioase, responsabile fata de ei insisi si fata de cei din jurul lor are o contributie, mai mare sau mai mica, dar e important sa fie in sensul pozitiv.
Problema principala, din punctul meu de vedere, o reprezinta conjugarea eforturilor acestor factori. Nu se ajunge la niciun rezultat daca, de exemplu, la biserica se propavaduieste cumpatarea, ocolirea ispitei alcoolului si acasa parintii, de cele mai multe ori tatal, le ofera copiilor un spectacol trist, surprins atat de exact de proverbul: “La betie omul este pisica, maimuta si, la urma, porc”. Sigur, ar merita o discutie separata in legatura cu ce ar putea fiecare dintre factorii amintiti sa faca mai mult si mai bine.

C.I. Exista comunicare in familie pe aceasta tema?

S.C. Ma tem ca discutiile dintre parinti si copii pe tema consumului de alcoole sunt maidegraba insuficiente. Consumul de alcool pare a fi ramas tabu. Unii parinti nu au mai multe cunostinte despre efectele alcoolului asupra organismului uman decat copii lor ajunsi la varsta majoratului. Daca lucrurile stau asa, si eu nu ma indoiesc de aceasta, vizitarea site-ului www.desprealcool.ro ar putea sa aduca un real beneficiu de cunoastere si pentru parinti, nu numai pentru tineri.
Discutiile din familie despre efectele in plan social ale consumului iresponsabil de alcool se rezuma, de cele mai multe ori, la: “Nu e frumos”, “Te vede lumea”, “Ce-or sa spuna vecinii”. Despre efectele dezastroase in plan financiar pentru individ si societate, acum in plina criza economico-financiara; despre conexiunile dintre abuzul de alcool si criminalitate, prostitutie, consumul de droguri, destramarea familiei, disolutia relatiilor relatiilor sociale, pierderea stimei de sine nu se discuta cu parintii. Cineva trebuie sa o faca.

C.I. Va ascultam uimit cum spuneati ca tinerii se informeaza mai mult de pe internet decat din familie. De ce credeti ca se intampla asta?

S.C. Internetul este o mina de informatii pentru cercuri tot mai largi ale populatiei. La nivelul anului 2010, conform datelor furnizate de International Telecommunications Union si Euromonior International, in Romania numarul utilizatorilor de internet este de 7.350.000, dintre care mai mult de o cincime (23% femei si 21% barbati) sunt persoane din grupa de varsta 20-24 de ani, cei mai multi, probabil, studenti si angajati cu studii superioare. Nevoia de cunoastere, intrinseca fiintei umane, ii leaga pe tineri, la propriu si la figurat, de internet.

C.I. Si daca tinerii sunt mai aproape de internet decat de familie, care credeti ca este tonul potrivit pentru dialogul cu ei?

S.C. Cei care cauta informatii pe internet sunt oameni inteligenti. Abordarea sobra, dar nu didacticista, prezentarea de cazuri si mai putin de statistici, claritatea si concizia, accesibilitatea dau tonul unui discurs convingator. Personal, nu exclud din mesajele informativ-educative umorul de foarte buna calitate. Ce-ar fi sa initiati un concurs de povestiri hazli, glume si bancuri pe tema consumului de alcool?

C.I. Vorbim foarte mult si facem putine… Ce asteptari credeti ca ar trebui sa avem de la aceasta campanie?

S.C. Cu o picatura nu se umple paharul. Ma exprim asa, pentru ca discutam despre lichide… Dar fara aceasta picatura paharul ramane gol. Trebuie sa fie cineva care sa masoare cat mai exact deficitul stocului public de cunoastere despre consumul de alcool si sa sustina o campanie sociala de lunga durata vizand sporirea acestui stoc. Acestui demers ar trebui sa i se asocieze ceilalti factori instructiv-educativ, pe care i-am amintit.

Eu va spun de-acum ca… sunt foarte optimist!
Va multumesc,
Cabral Ibacka.