Incurajam oamenii sa ia decizii informate despre alcool

Contribuitorii nostri
  • Cabral Ibacka. Cu o cariera in televiziune de peste 15 ani, cu emisiuni acoperind multe zone de interes, de la stiri si emisiuni auto, pana la show-uri de divertisment si talk-show-uri, Cabral are o viziune ampla asupra societatii romanesti.

    Pe cabral.ro, blogul personal dar popular, Cabral isi exprima opiniile si coaguleaza in jurul lui un grup mare de oameni care au aceleasi opinii, asteptari si teluri: schimbarea in mai bine.

    Voluntar convins, Cabral sustine copiii si batranii cu probleme prin asociatia al carei membru fondator ii este, Zambet Si Suflet (www.zss.ro) dar sustine activ si se implica si in activitatile altor ONG-uri (Ovidiu Rom, Hospice Casa Sperantei, Salvati Copiii, etc.).

    Parte a proiectului Despre Alcool inca din faza de constructie, el este si unul dintre motoarele acestei campanii de responsabilizare. Iar contributia lui poate fi gasita aici.

     

  • Cristian Lupsa este editorul Decat o Revista, un trimestrial care publica jurnalism narativ despre lumea in care traim. A terminat Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea din Bucuresti, iar apoi a facut un master la Missouri School in Journalism, in Statele Unite. Din 2007 a scris si editat pentru mai multe reviste; DoR s-a nascut in aprilie 2009 din dorinta de a avea un spatiu pentru povesti reale bine documentate, bine editate si bine impachetate. Uneori posteaza despre scris pe www.ascrie.org. S-a alaturat proiectului DespreAlcool.ro pentru ca lupta pentru echilibru in fata atator potentiale excese e unul dintre subiectele lui preferate.

  • Dana Rogoz Mamă, soţie, actriţă de film şi televiziune, designer, model, prezentatoare de televiziune şi, nu în ultimul rând, blogger de succes. Dana Rogoz a debutat ca actriţă la vârsta de numai 4 ani, în timpul primului ei turneu, la scurt timp înainte să înceapă să joace la TVR. La 9 ani a jucat în rolul Abramburicăi, care a făcut-o cunoscută în înteaga ţară.

  • Daniela Gheorghe este psiholog specializat in psihologia copilului, expert in domeniul promovarii, protectiei si monitorizarii drepturilor copilului.

    A absolvit Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Eucatiei, profilul Psihopedagogie Speciala la Cluj-Napoca, apoi a continuat studiile masterale la aceeasi universitate. Din 2001 incepe colaborarile cu diverse reviste pentru copii si tineri: „Bravo” si „Bravo Girl”, apoi revista „Mami”, „Psihologia azi”, „Parintii”, devenind si psiholog consultant pentru o serie de ziare, jurnale si emisiuni tv si radio.

  • Laura Ene, medic diabetolog şi nutritionist, fondatoare a Cardiometabolic Institute, co-fondatoare a Academiei de Nutriție „Sănătate, Te Iubesc!“, membră a Colegiului Medicilor din România, medic expert în cadrul clinicii KiloStop și coordonatoarea departamentului de diabet și nutriție din cadrul Spitalului de Chirurgie Cardiovasculară Monza din București.

  • Marjan Kukuneshoski, pe scurt Make. Barman, bar manager, bar trainer si consultant cu o experienta de aproape 11 ani in domeniul bartending-ului.
    Originardin Macedonia, a participat la numeroase competitii nationale si internationale de bartending, showmanship, prepararea cafelei, servirea vinurilor si speed service. Desemnat Barmanul anului in 2009, a reprezentat Romania la doua competitii internationale de preparare de cocktailuri. In plus, jurizeaza concursuri de profil si activeaza in Asociatia Barmanilor Profesionisti din Romania.

  • Mihai Găinuşă Binecunoscut realizator şi prezentator român de radio şi televiziune, Mihai Găinuşă a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Jurnalism şi este licenţiat în presa scrisă la Facultatea de Jurnalism. Din 2001 până în 2004 a prezentat emisiunea TV „Cronica Cârcotaşilor” la Prima TV. De asemenea, Mihai Găinuşă a colaborat, ca editorialist, cu publicaţii precum Academia Caţavencu şi ProSport.

  • Am început să lucrez în presă acum 15 ani, aproape din întâmplare, la Iași, la Opinia studențească. Până atunci mă pregătisem să fiu laborant sau inginer, la alegere, în funcție de care dintre diplome mi s-ar fi părut la un moment dat mai interesantă. După o incursiune de câțiva ani în PR, am revenit în zona presei scrise la Maxim, Marie Claire și, acum, la Men’s Health. Ocazie cu care am găsit, în sfârșit, o utilitate lucrurilor pe care le-am învățat la liceul sanitar.

  • Mihai Jurca este blogger de travel, prezentator si realizator TV. Proiectul sau, MihaiJurca.ro, a fost premiat cu titlul de Best Travel Blog la ELLE Blogging Awards 2017. Blogul imbina ponturi de calatorie, impresii si povestiri din cele mai chic locuri ale Europei, precum si trasee care servesc ca sursa de inspiratie pentru o vacanta in stil mare.

  • Doctor in sociologie inca din 1974, activ in numeroase alte domenii de specializare generala precum cercetarea calitativa in sociologie, opinia publica, psihosociologia, identitatea culturala, comunicarea nonverbala,  sociologul Septimiu Chelcea  face o analiza detaliata a profilului tinerei generatii din Romania zilelor noastre, cu un studiu de caz pertinent axat pe modul in care este perceput controlul de catre tineri cand vine vorba de consumul de alcool.

  • Dr. Serban Damian este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti.

    Este nutritionist sportiv – si-a facut specializarea in acest domeniu intr-un program international organizat de catre Comitetul Olimpic International, dedicat medicilor, si condus de catre specialisti in nutritie din cele mai mari universitati ale lumii.

    A publicat doua carti de specialitate: Stretching, secretul flexibilitatii si Superfit. Esentialul in fitness si culturism.

    Este colaborator permanent al catorva publicatii si emisiuni de specialitate.

    In cadrul Centrului de nutritie Superfit, Dr. Serban Damian acorda consultanta nutritionala (scadere/crestere in greutate, ameliorarea performantelor sportive, recomandarea suplimentelor nutritive) si de antrenament, atat publicului larg, cat si companiilor private, sportivilor de performanta, echipelor sportive. (www.superfit.ro)

    Este alergator de maraton si presedintele Ro Club Maraton, cel mai mare club al alergatorilor amatori din Romania.

    Din 2007 scrie pe blogul www.nutritionist.info.ro

  • Shurubel Andrei Lăcătuş, zis şi Shurubel, face tot ce-i stă în putere să se facă auzit. Dimineţa radio, seara TV şi în timpul liber video blogging. Om de marketing şi glumeţ de succes, are un serial comic şi super popular numit 10lucruri, prezintă matinalul de la Radio 21, iar în weekend apare pe micile ecrane ca prezentator al emisiunii UTOPS, la UTV.

  • Simona Tache jurnalist, scenarist, femeie, prietenă, fiică, soră, soție, vecină,cetățean. Și soră medicală, pentru că, înainte de Facultatea de Litere,a absolvit Liceul Sanitar. A scris în publicații ca Tabu, Dilema, Playboy, Maxim, Cotidianul, Academia Cațavencu, Cațavencii, Unica, iar, în unele dintre ele, încă mai scrie. Mai scrie scenarii pentru televiziune și are un blog, simonatache.ro, pe care intră zilnic câteva mii de oameni, ca să zâmbească sau chiar să râdă de-a binelea.

  • Viorel Copolovici s-a pregatit toata scoala si tot liceul sa devina actor pentru ca el insusi si toti cei din jur erau convinsi ca asta e menirea lui. Asa ca a urmat o facultate de presa, Scoala Superioara de Jurnalistica, exact pentru a-si da seama ca drumul lui normal era in Marketing, pe care l-a practicat sub aproape toate declinarile lui vreme de vreo doisprezece ani. Intre timp a lucrat si pe un vas de croaziera, a produs si o emisiune la Realitatea TV sau a consiliat candidati in patru campanii electorale diferite. Toate astea, pentru a-si da seama ca misiunea lui e, de fapt, in bucatarie, careia i s-a dedicat exclusiv de mai bine de patru ani. Din aprilie 2010 până la sfârşitul anului trecut s-a ocupat  de propriul restaurant din Bucuresti, “Kopel’s”. Între timp s-a mutat în Brazilia, unde continuă să gătească şi să scrie despre asta şi nu numai.

  • Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.

    În rest, unii spun despre mine că sunt un tip cu bun simţ (şi adaugă: “deci un inadaptat”). Uneori, când văd la ce ar trebui să mă “adaptez”, mă felicit pentru încăpăţânarea de fi a refuzat atâtea “oportunităţi” care au fluturat în jurul meu.

Generatia Y sau Hotel Mama

day-icon 5 May 2015

Chiar dacă la prima vedere subiectul pare amuzant, faptul că un număr mare de bărbați preferă să locuiască cu părinții și pe la 40 de ani este un subiect cât se poate de serios.

 

Recunosc că îmi este greu să trec direct la lucrurile serioase pentru că îmi vin în minte secvențe din filmul „Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani”. Și peste toate astea îmi aduc aminte de o întâmplare simpatică. Acum câțiva ani eram formator la un curs și aveam un supervizor din Italia. La prima vedere, omul era foarte sever, un bărbat înalt, elegant, „cu clasă”, spunea una dintre cursante, și un profesionist din „top 10” într-o regiune din Italia. La curs toate bune, omul foarte serios și implicat, însă în fiecare pauză se grăbea să iasă la cafea și nu pentru că nu mai putea fără cafea, dar o suna pe „Mama” să-i spună cum a fost cursul și cum se prezintă situația, dar mai ales să-i aducă aminte să-i calce și cămașa cea nouă și să nu uite să-l ia de la aeroport în seara următoare. Evident, locuia cu mama.

 

Una dintre clientele mele îmi povestea că iubitul ei evita să o invite la el, ocolea cu grație subiectul când era vorba despre „Unde mergem, la tine sau la mine?”. A aflat de la amicii săi că locuiește cu părinții, deși la peste 35 de ani avea o carieră frumoasă și o poziție importantă într-o companie. La început a fost îngrijorată, i-a fost teamă că are o problemă, că e dependent de mama sa, că are probleme emoționale, și-a făcut tot felul de gânduri, apoi s-a lămurit. În cazul lor lucrurile erau simple, omului îi era mai comod să locuiască cu părinții, în felul acesta având mai mult timp de dedicat jobului, carierei și îi rămânea ceva timp și pentru iubite.

 

În general, psihologii consideră că tinerii care locuiesc și la 40 de ani cu părinții fac parte dintr-o categorie a persoanelor care refuză să crească, să se maturizeze, să-și asume cu adevărat responsabilități. Sănătos sau nu, traiul la „hotel Mama” pare să fie foarte frumos din cele povestite de curajoșii domni la un pahar cu bere:

 

„Când vii acasă, te așteaptă o masă caldă, cămășile îți sunt călcate, chiar și tricourile sunt călcate și aranjate”, „Nu te întreabă nimeni unde ai fost și de ce ai venit târziu”, „Îmi place să o răsfăț pe mama, pentru că și ea m-a răsfățat când eram mic”, „Nu mă ceartă nimeni că nu mi-am aranjat hainele, că dulapul îmi este întors pe dos”, „Dimineața mă așteaptă cu micul dejun și cu un zâmbet cald”. Unul dintre „băieții răi” mărturisește că stând cu mama a reușit să facă economii atât de mari încât și-a luat o mașină „super cool, aspirator de gagici”.

 

Potrivit datelor agenției UE Eurofound, obținute de The Guardian, puține țări sunt imune la acest fenomen numit și „generația imatură” sau „generația Y”. Interesant este faptul că nu doar țările mediteraneene, împovărate de datorii, au acest obicei,  cifrele indicând creșteri importante ale numărului de tineri de peste 20 de ani care locuiesc cu părinții în țări precum Suedia, Danemarca, Franța, Belgia și Austria. În Italia, aproape patru cincimi (79 %) dintre adulții tineri locuiesc alături de părinți, România fiind sub media europeană cu 48%. Este drept că Germania, Olanda, Irlanda și Marea Britanie au înregistrat în aceeași perioadă scăderi ale numărului de tineri aflați în această situație (o fi legat și de faptul că bărbaților din aceste țări pare să le placă mai mult berea decât statul cu mama).

 

Unii sociologi spun că este un fenomen care are la bază, printre altele, și criza economică și că ar avea drept consecință scăderea drastică a natalității, alții că este un epifenomen, rezultatul unei combinații de forțe economice și culturale. Pentru alții, extinderea perioadei de ședere cu părinții indică greutatea procesului de a accede la calea maturității și este un proces mai profund, de durată; alții ajung până la constatări neurologice referitoare la adaptarea creierului la situații noi. Unii cercetători susțin că acest fenomen a creat o nouă etapă de viață, un nou pas intermediar către maturizare și adaptare. Ce spun psihanaliștii ar fi interesant de aflat. Mamele, desigur, spun că nu există nicio problemă, nicio vină, ci o binecuvântare; femeile/posibile viitoare iubite, soții, par a fi oripilate în majoritatea cazurilor, „niște imature fricoase” ca să citez un domn curajos care mai stă cu mama la 42 de ani.

 

„Adulescenții” li se spune tinerilor care nu vor să părăsească casa părinților, adică nici adolescenți, nici adulți, ci mai degrabă un mix.

 

M-ar interesa să văd care este punctul vostru de vedere legat de faptul că la peste 30 – 40 de ani un bărbat locuiește cu părinții. Cu siguranță e un subiect cu multe adevăruri și cu multe lucruri încă nespuse și necercetate. Obișnuință, imaturitate, egoism, comoditate, plăcere, nevoie, situație, indecizie, neasumare sau normalitate, asta doar voi puteți decide.