Incurajam oamenii sa ia decizii informate despre alcool

Contribuitorii nostri
  • Cabral Ibacka. Cu o cariera in televiziune de peste 15 ani, cu emisiuni acoperind multe zone de interes, de la stiri si emisiuni auto, pana la show-uri de divertisment si talk-show-uri, Cabral are o viziune ampla asupra societatii romanesti.

    Pe cabral.ro, blogul personal dar popular, Cabral isi exprima opiniile si coaguleaza in jurul lui un grup mare de oameni care au aceleasi opinii, asteptari si teluri: schimbarea in mai bine.

    Voluntar convins, Cabral sustine copiii si batranii cu probleme prin asociatia al carei membru fondator ii este, Zambet Si Suflet (www.zss.ro) dar sustine activ si se implica si in activitatile altor ONG-uri (Ovidiu Rom, Hospice Casa Sperantei, Salvati Copiii, etc.).

    Parte a proiectului Despre Alcool inca din faza de constructie, el este si unul dintre motoarele acestei campanii de responsabilizare. Iar contributia lui poate fi gasita aici.

     

  • Cristian Lupsa este editorul Decat o Revista, un trimestrial care publica jurnalism narativ despre lumea in care traim. A terminat Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea din Bucuresti, iar apoi a facut un master la Missouri School in Journalism, in Statele Unite. Din 2007 a scris si editat pentru mai multe reviste; DoR s-a nascut in aprilie 2009 din dorinta de a avea un spatiu pentru povesti reale bine documentate, bine editate si bine impachetate. Uneori posteaza despre scris pe www.ascrie.org. S-a alaturat proiectului DespreAlcool.ro pentru ca lupta pentru echilibru in fata atator potentiale excese e unul dintre subiectele lui preferate.

  • Dana Rogoz Mamă, soţie, actriţă de film şi televiziune, designer, model, prezentatoare de televiziune şi, nu în ultimul rând, blogger de succes. Dana Rogoz a debutat ca actriţă la vârsta de numai 4 ani, în timpul primului ei turneu, la scurt timp înainte să înceapă să joace la TVR. La 9 ani a jucat în rolul Abramburicăi, care a făcut-o cunoscută în înteaga ţară.

  • Daniela Gheorghe este psiholog specializat in psihologia copilului, expert in domeniul promovarii, protectiei si monitorizarii drepturilor copilului.

    A absolvit Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Eucatiei, profilul Psihopedagogie Speciala la Cluj-Napoca, apoi a continuat studiile masterale la aceeasi universitate. Din 2001 incepe colaborarile cu diverse reviste pentru copii si tineri: „Bravo” si „Bravo Girl”, apoi revista „Mami”, „Psihologia azi”, „Parintii”, devenind si psiholog consultant pentru o serie de ziare, jurnale si emisiuni tv si radio.

  • Laura Ene, medic diabetolog şi nutritionist, fondatoare a Cardiometabolic Institute, co-fondatoare a Academiei de Nutriție „Sănătate, Te Iubesc!“, membră a Colegiului Medicilor din România, medic expert în cadrul clinicii KiloStop și coordonatoarea departamentului de diabet și nutriție din cadrul Spitalului de Chirurgie Cardiovasculară Monza din București.

  • Marjan Kukuneshoski, pe scurt Make. Barman, bar manager, bar trainer si consultant cu o experienta de aproape 11 ani in domeniul bartending-ului.
    Originardin Macedonia, a participat la numeroase competitii nationale si internationale de bartending, showmanship, prepararea cafelei, servirea vinurilor si speed service. Desemnat Barmanul anului in 2009, a reprezentat Romania la doua competitii internationale de preparare de cocktailuri. In plus, jurizeaza concursuri de profil si activeaza in Asociatia Barmanilor Profesionisti din Romania.

  • Mihai Găinuşă Binecunoscut realizator şi prezentator român de radio şi televiziune, Mihai Găinuşă a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Jurnalism şi este licenţiat în presa scrisă la Facultatea de Jurnalism. Din 2001 până în 2004 a prezentat emisiunea TV „Cronica Cârcotaşilor” la Prima TV. De asemenea, Mihai Găinuşă a colaborat, ca editorialist, cu publicaţii precum Academia Caţavencu şi ProSport.

  • Am început să lucrez în presă acum 15 ani, aproape din întâmplare, la Iași, la Opinia studențească. Până atunci mă pregătisem să fiu laborant sau inginer, la alegere, în funcție de care dintre diplome mi s-ar fi părut la un moment dat mai interesantă. După o incursiune de câțiva ani în PR, am revenit în zona presei scrise la Maxim, Marie Claire și, acum, la Men’s Health. Ocazie cu care am găsit, în sfârșit, o utilitate lucrurilor pe care le-am învățat la liceul sanitar.

  • Mihai Jurca este blogger de travel, prezentator si realizator TV. Proiectul sau, MihaiJurca.ro, a fost premiat cu titlul de Best Travel Blog la ELLE Blogging Awards 2017. Blogul imbina ponturi de calatorie, impresii si povestiri din cele mai chic locuri ale Europei, precum si trasee care servesc ca sursa de inspiratie pentru o vacanta in stil mare.

  • Doctor in sociologie inca din 1974, activ in numeroase alte domenii de specializare generala precum cercetarea calitativa in sociologie, opinia publica, psihosociologia, identitatea culturala, comunicarea nonverbala,  sociologul Septimiu Chelcea  face o analiza detaliata a profilului tinerei generatii din Romania zilelor noastre, cu un studiu de caz pertinent axat pe modul in care este perceput controlul de catre tineri cand vine vorba de consumul de alcool.

  • Dr. Serban Damian este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti.

    Este nutritionist sportiv – si-a facut specializarea in acest domeniu intr-un program international organizat de catre Comitetul Olimpic International, dedicat medicilor, si condus de catre specialisti in nutritie din cele mai mari universitati ale lumii.

    A publicat doua carti de specialitate: Stretching, secretul flexibilitatii si Superfit. Esentialul in fitness si culturism.

    Este colaborator permanent al catorva publicatii si emisiuni de specialitate.

    In cadrul Centrului de nutritie Superfit, Dr. Serban Damian acorda consultanta nutritionala (scadere/crestere in greutate, ameliorarea performantelor sportive, recomandarea suplimentelor nutritive) si de antrenament, atat publicului larg, cat si companiilor private, sportivilor de performanta, echipelor sportive. (www.superfit.ro)

    Este alergator de maraton si presedintele Ro Club Maraton, cel mai mare club al alergatorilor amatori din Romania.

    Din 2007 scrie pe blogul www.nutritionist.info.ro

  • Shurubel Andrei Lăcătuş, zis şi Shurubel, face tot ce-i stă în putere să se facă auzit. Dimineţa radio, seara TV şi în timpul liber video blogging. Om de marketing şi glumeţ de succes, are un serial comic şi super popular numit 10lucruri, prezintă matinalul de la Radio 21, iar în weekend apare pe micile ecrane ca prezentator al emisiunii UTOPS, la UTV.

  • Simona Tache jurnalist, scenarist, femeie, prietenă, fiică, soră, soție, vecină,cetățean. Și soră medicală, pentru că, înainte de Facultatea de Litere,a absolvit Liceul Sanitar. A scris în publicații ca Tabu, Dilema, Playboy, Maxim, Cotidianul, Academia Cațavencu, Cațavencii, Unica, iar, în unele dintre ele, încă mai scrie. Mai scrie scenarii pentru televiziune și are un blog, simonatache.ro, pe care intră zilnic câteva mii de oameni, ca să zâmbească sau chiar să râdă de-a binelea.

  • Viorel Copolovici s-a pregatit toata scoala si tot liceul sa devina actor pentru ca el insusi si toti cei din jur erau convinsi ca asta e menirea lui. Asa ca a urmat o facultate de presa, Scoala Superioara de Jurnalistica, exact pentru a-si da seama ca drumul lui normal era in Marketing, pe care l-a practicat sub aproape toate declinarile lui vreme de vreo doisprezece ani. Intre timp a lucrat si pe un vas de croaziera, a produs si o emisiune la Realitatea TV sau a consiliat candidati in patru campanii electorale diferite. Toate astea, pentru a-si da seama ca misiunea lui e, de fapt, in bucatarie, careia i s-a dedicat exclusiv de mai bine de patru ani. Din aprilie 2010 până la sfârşitul anului trecut s-a ocupat  de propriul restaurant din Bucuresti, “Kopel’s”. Între timp s-a mutat în Brazilia, unde continuă să gătească şi să scrie despre asta şi nu numai.

  • Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.

    În rest, unii spun despre mine că sunt un tip cu bun simţ (şi adaugă: “deci un inadaptat”). Uneori, când văd la ce ar trebui să mă “adaptez”, mă felicit pentru încăpăţânarea de fi a refuzat atâtea “oportunităţi” care au fluturat în jurul meu.

Asa arata cele mai frumoase lacuri din Dolomiti – Lago di Braies, Dobbiaco si Carezza

Scris de Mihai Jurca
day-icon 24 July 2019

Când alegem următoarea destinație de mers la plajă, culoarea apei cântărește probabil cel mai greu în luarea deciziei finale. Să fie de un albastru ca în Maldive, să aibă culoarea din Caraibe, să semene cu apa din Lefkada, vreau exact ca în Thailanda etc. Apropo, știi că algoritmul poate funcționa și în cazul vacanțelor la munte, nu? Da, pentru că acolo există lacuri, iar culoarea apei poate fi ireală. Îți demonstrez în doi timpi și trei mișcări.

 

 

Italienii au niște munți superbi. Cum aterizezi la Treviso sau Veneția, nu trebuie decât să închiriezi o mașină, și în două ceasuri ești în Cortina d’Ampezzo, poarta de intrare în Dolomiți, un lanț muntos inclus în Patrimoniul UNESCO. Pereți stâncoși, care parcă se prăvălesc peste tine, pajiști de un verde incredibil, care pe alocuri zici că sunt mochetă, pașuni aflate la peste 2.000 de metri, refugii la peste 3.000 de metri altitudine, unde vara și iarna sunt clar delimitate numai în calendar. Și peste toate acestea, perla coroanei, lacurile de un verde/albastru incredibil. Dacă ar exista o Coastă de Azur a munților, aceasta cu siguranță ar fi în Dolomiți.

 

Ca să îți faci o idee, în Dolomiți sunt destul de multe lacuri. Pe unele le întâlnești de-a stânga și de-a dreapta drumului. La unele se ajunge cu mașina, prin pădure. Altele sunt mai ferite de ochii turiștilor de rând și impun o drumeție, un hike cum spun americanii, de 2-3 ore. În articolul de astăzi o să mă opresc asupra celor mai spectaculoase trei lacuri pe care le-am văzut în vacanța tocmai încheiată, toate accesibile cu mașina, și care nu presupun vreun efort supraomenesc pentru a fi vizitate. Și după ce îți stârnesc pofta de a merge în Dolomiți, cu siguranță că vei descoperi tu și altele, mai ascunse, ale căror amintiri îți vor ține de cald la bătrânețe.

 

 

Lago di Braies

Lago di Braies. Pentru mine este top. Cel mai mare lac din Dolomiți, aflat într-o căldare, la poalele muntelui, cu un perete stâncos care se reflectă în apă, un ponton de pe care se fac cele mai instagramabile poze din Dolomiți – iar cei care nu au Instagram sau nu sunt interesați de acest fenomen, ce să vezi, iau barca de lemn pentru o scurtă plimbare. Și, nu în ultimul rând, un luciu al apei care trece prin toate nuanțele posibile și imposibile de la verde la albastru, în funcție de cum bate lumina și de temperatura apei. Lago di Braies este o poveste. Iarna, lacul îngheață, iar copacii aproape că se rup sub greutatea zăpezii. Vara, este locul ideal pentru o plimbare la pas în jurul lui (durează cam 1h 30 min), sau pentru a face … nimic. Dolce far niente! Stai și cugeți, că mai avem nevoie și de așa ceva.

 

 

Tehnic vorbind, lacul are o adâncime medie de 17 metri, dar fundul lui poate coborî în unele puncte până la 36 de metri. Adică un bloc cu 11 etaje. Iar temperatura apei la suprafață nu prea trece de 14 grade. Romantic vorbind, legenda spune că la un moment dat, niște “sălbatici” au început să caute în munte aur și pietre prețioase.

 

 

Pastorii locali, văzând ce bogății aduc aceștia din munte, au devenit invidioși și au încercat să le fure din pradă. Numai că “sălbaticii” au deschis un rezervor secret subteran, apoi au scufundat comorile în lacul creat. Astăzi i se spune Lago di Braies, sau Pragser Wildsee în limba germană, cum îl vei găsi în unele hărți. Apropo, fiind fostă regiune austriacă, în Tirolul de Sud (cea mai mare parte a Dolomiților) se vorbesc deopotrivă italiană și germană. De aceea vei vedea plăcuțe bilingve în multe locuri, chiar trilingve, dacă punem la socoteală și limba ladină vorbită în unele văi ale Dolomiților.

 

 

La Lago di Braies se poate ajunge cu mașina, trebuie doar să urmăriți indicațiile de pe GPS. O singură mențiune – în anumite intervale de timp, din cauza poluării și a aglomerației, poliția oprește accesul cu 5-6 km înainte de lac și ești pus să îți lași mașina în parcare (5 euro/zi). Apoi poți lua autobuzul care face naveta spre lac (3 euro/sens de persoană).

 

 

 

Lago di Dobbiaco

Și dacă tot ești în zonă, îți recomand un alt lac spectaculos, cu o apă mai albastrui-lăptoasă. Este vorba despre Lacul Dobiacco, aflat la vreo 19 kilometri (25 de minute de condus) de Lago di Braies, cum mergi către Cortina d’Ampezzo. Este un lac aflat exact pe marginea șoselei, aflat tot așa, la poale de munte, dar mai puțin spectaculos. Poate din cauza faptului că se află într-o zonă mai deschisă. Nu ai același feeling cum că ești asediat de natură din toate părțile. Lacul acesta, zice-se ca s-ar fi format în urma căderii unor roci din munte, care au stricat albia râului Rienza. Și, apropo, Lago di Dobbiaco este una dintre puținele zone mlăștinoase din Dolomiți, deci ai mai bifat ceva.

 

 

 

Lago di Carezza

Sau Karersee în limba germana, este un alt loc care efectiv îți taie respirația. Nu poți crede că așa ceva există și că peisajul din fața ta nu este de fapt o randare 3D într-un program de grafică. Apa are o culoare cum lesne se poate vedea în poze. Nu mă puneți să o descriu, pentru că nu sunt expert Pantone. E și verde, sunt și nuanțe de albastru și galben. Ce mai, locul unde natura și-a dat doctoratul în perfecțiune.

 

 

Nu degeaba locuitorii zonei îl numesc lacul curcubeu. O explicație tehnică ar fi aceea că gama aceasta diversificată de culori ar fi generată de un fenomen natural – Munții Catinaccio și Latemar se reflectă împreună cu Pădurea Carezza în apele limpezi ale lacului și de aici și acest spectru incredibil de culori. Vezi, dacă nu ți-a plăcut fizica!? Glumesc, evident! La Carezza se ajunge tot cu mașina, însă drumul nu este strălucit, dar tot e mai bun decât 95% dintre drumurile noastre alpine.

 

 

Și apropo, știi care e cel mai mare câștig al acestui mix italiano-austriac? Mâncarea! Gândește-te la bucătăria austriacă clasică, peste care vii cu o notă de savoare și eleganță italienească. Cea mai cea combinație. Așa că după atâtea drumeții, pune-te în fața unui platou cu speck sau prosciutto, brânzeturi maturate, cremă de brânză, ciupercuțe vedetuțe, cârnați uscați și alte bunătăți locale și savurează o bere rece ca diminețile de toamnă în Dolomiți. Și nu uita de kaiserschmarrn sau un ștrudel cu mere ca desert. Ambele cu cremă de vanilie.

La vita e bella! Ja, natürlich!