Fie că ne place sau nu – deși cred că ne cam place – începe o perioadă mai grea pentru bărbații din viața noastră.

Astăzi este Valentine’s Day și în curând vin peste ei, ca un tăvălug neașteptat, Dragobete, Mărțișorul și Ziua Femeii.

Cadouri și flori cât pentru tot anul, condensate bine în 3 săptămâni, un adevărat tur de forță! Știu că exagerez puțin acum, pentru că sunt convinsă că bărbaților le place, orice ar spune, să ofere cadouri la fel de mult cum ne place nouă, mai ales că aceste zile necesită o rezervare la un restaurant bine cotat și niște flori, mai degrabă, decât un cadou elaborat.

Însă, trebuie să recunoaștem, sunt niște sărbători croite mai mult pentru femei, așa că, dacă e un loc de mijloc în care să vă întâlniți, eu aș propune ca acesta să fie… la o bere.

Când am început relația cu Radu, treceam printr-o fază ultra rebelă în care beam… suc de piersici! Oriunde ieșeam, de la baruri la restaurante, eu îmi comandam dulcele meu suc de piersici. Am ținut-o așa o lungă perioadă, până când prietenii lui îmi spuneau deja “fata cu sucul de piersici”, semn clar că îmi creasem un brand puternic.

Într-un final, m-am săturat totuși de acest suc, asa cum se întâmplă inevitabil cu toate lucrurile consumate în exces și am început să mai comand, ocazional, câte o băutură alcoolică, spre bucuria lui Radu (și a prietenilor lui).

Țin minte și acum că eram la un festival de muzică împreună cu Radu (poate BestFest?!?) era incredibil de cald afară și, după o coadă regulamentară tipică oricărui eveniment în mijlocul verii, ne-am așezat undeva la umbră și am băut prima noastră bere împreună. Știu bine momentul pentru că mi se părea ca suntem foarte cool, eu și iubitul meu stând la o bere. Am avut pentru prima dată senzația clară că suntem pe aceeași lungime de undă. Muzica noastră, bocancii noștri, berea noastră.

Momente de genul acesta, desigur, au continuat să existe în diferite forme și cu o mulțime de alte ocazii, însă atunci s-a întâmplat prima oară, fără fast sau cu artificii, ci firesc și simplu, la o bere.

Ce vreau să zic de fapt este că, dacă tot îi trecem pe iubiții ăștia ai noștri prin furcile caudine zilele astea, să depunem și noi partea noastră de efort și, în loc să le punem cravata și să îi scoatem la cine-știe-ce restaurant fițos, poate îi ducem pur și simplu la o bere.

Ca să simtă și ei că e Valentine’s Day!