Berea a jucat un rol semnificativ în istoria României, având rădăcini în cultura și viața socială a poporului român. Consumată inițial în contexte ritualice sau la mesele festive, berea a devenit, de-a lungul timpului, parte integrantă a tradițiilor locale și a fost produsă în gospodării sau în mici ateliere meșteșugărești. Care este istoria relației românilor cu berea? Află de aici.

Berării precum Timișoreana sau Ursus, cu o tradiție de peste un secol, au devenit simboluri ale orașelor respective, iar, în prezent, berea continuă această moștenire, aducând un suflu nou prin inovație și respect față de rețetele autentice.

Pe măsură ce orașele se extindeau și deveneau centre comerciale și culturale, berăriile au început să fie percepute nu doar ca locuri unde se producea și se consuma bere, ci și ca spații de întâlnire, schimb de idei și relaxare. În marile orașe, aceste localuri au devenit repede populare printre oameni din diverse clase sociale, oferindu-le un cadru informal în care să discute politică, afaceri sau artă.

De altfel Caragiale, marele dramaturg român, a fost unul dintre cei care a popularizat berăriile cu astfel de discuții, fiind unul dintre cârciumari, unde prieteni scriitori și jurnaliști erau printre clienții fideli.

București: La Caru’ cu bere

Caru’ cu Bere, una dintre cele mai vechi și emblematice berării din București, a fost fondată în 1879 de frații Victor, Ignat și Ion Mircea, imigranți transilvăneni cu pasiune pentru tradiția berii.

Inițial deschis pe Strada Stavropoleos, localul s-a mutat în 1899 în actualul său sediu, o clădire spectaculoasă în stil gotic, care impresionează prin vitralii, lemn sculptat și fresce elaborate şi picturi murale, candelabre, coloane, bolţi, lambriuri din lemn de stejar şi două scări dantelate lucrate, ca şi podeaua, din lemn masiv, fără cuie.

Numele îi provine de la carele cu bere care veneau de la fabrica din Bragadiru și se opreau în față, iar de-a lungul timpului, Caru’ cu Bere a devenit un loc de întâlnire pentru elitele artistice, politice și culturale ale vremii, păstrând până astăzi farmecul și atmosfera boemă.

Scriitorii vremii menționează și o perioadă burgheză unde frankfurteri, crenvurşti cu hrean, erau la mare căutare, la fel și ciolanul la cuptor, specialitatea casei, care încă se găsește în meniu și care merge de minune cu o Azuga Nefiltrată. Astăzi e loc de luat masa mai degrabă pentru nostalgici și turiști, cu program special dedicat în fiecare seară, unde mica statuie a lui Moș Ghiță, pivnițerul locantei, veghează atent de peste 130 de ani.

Cluj: Fabrica de bere

Printre reperele istorice, Fabrica de Bere Ursus este una dintre cele mai cunoscute, datând din secolul XX și contribuind la renumele Clujului în industria berii. Între 1909 și 1912, fabrica a trecut printr-o modernizare majoră sub conducerea lui Czell Friedrich, incluzând clădiri pentru fermentare, stocare și birouri. Din 1928, fabrica a produs berea Ursus, inclusiv sortimentele Ursus blondă și Gloria neagră, vândute exclusiv în localul Ursus din centrul Clujului.

Ursus a devenit un simbol local, dar a fost complet dezafectată, iar pe locul fostei fabrici a apărut o berărie cu spațiu generos de concerte și evenimente live, dar și o microberărie, unde sunt atrași atât localnici, cât și vizitatori, fiind un loc unde tradiția clasică a berii românești este respectată și celebrată.

Fabrica a devenit un reper în Timișoara și oferea, pe lângă berea produsă, și o grădină de vară, o sală de dans și o berărie pentru petreceri. În 1911, aceasta a fost preluată de concernul Szana și transformată în societatea pe acțiuni “Temesvarer Bierbrauerei AG”. Aici se găseau beri de renume precum „Casino” blondă, „Corvin” cu conținut ridicat de zahăr, „Record Special” blondă și intensă, și „Englisch Porten,” o bere neagră cu aromă robustă.

Paznicul neobosit al fabricii este Muki, vechea locomotivă care odinioară aducea bucurie timișorenilor, purtând pe șine butoaiele de bere către oraș și întorcându-se agale cu cele goale. Muki era sufletul căii ferate a berii, un echivalent al tirurilor de astăzi care, zi de zi, duc berea din fabrică spre magazinele din toată țara.

Curtea Berarilor La Fabrică păstrează astăzi spiritul acestei tradiții timișorene, oferind un loc unde vizitatorii pot explora istoria și savoarea berii într-o atmosferă autentică, ce reînvie trecutul întregului cartier.