Incurajam oamenii sa ia decizii informate despre alcool

Contribuitorii nostri
  • Cabral Ibacka. Cu o cariera in televiziune de peste 15 ani, cu emisiuni acoperind multe zone de interes, de la stiri si emisiuni auto, pana la show-uri de divertisment si talk-show-uri, Cabral are o viziune ampla asupra societatii romanesti.

    Pe cabral.ro, blogul personal dar popular, Cabral isi exprima opiniile si coaguleaza in jurul lui un grup mare de oameni care au aceleasi opinii, asteptari si teluri: schimbarea in mai bine.

    Voluntar convins, Cabral sustine copiii si batranii cu probleme prin asociatia al carei membru fondator ii este, Zambet Si Suflet (www.zss.ro) dar sustine activ si se implica si in activitatile altor ONG-uri (Ovidiu Rom, Hospice Casa Sperantei, Salvati Copiii, etc.).

    Parte a proiectului Despre Alcool inca din faza de constructie, el este si unul dintre motoarele acestei campanii de responsabilizare. Iar contributia lui poate fi gasita aici.

     

  • Cristian Lupsa este editorul Decat o Revista, un trimestrial care publica jurnalism narativ despre lumea in care traim. A terminat Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea din Bucuresti, iar apoi a facut un master la Missouri School in Journalism, in Statele Unite. Din 2007 a scris si editat pentru mai multe reviste; DoR s-a nascut in aprilie 2009 din dorinta de a avea un spatiu pentru povesti reale bine documentate, bine editate si bine impachetate. Uneori posteaza despre scris pe www.ascrie.org. S-a alaturat proiectului DespreAlcool.ro pentru ca lupta pentru echilibru in fata atator potentiale excese e unul dintre subiectele lui preferate.

  • Dana Rogoz Mamă, soţie, actriţă de film şi televiziune, designer, model, prezentatoare de televiziune şi, nu în ultimul rând, blogger de succes. Dana Rogoz a debutat ca actriţă la vârsta de numai 4 ani, în timpul primului ei turneu, la scurt timp înainte să înceapă să joace la TVR. La 9 ani a jucat în rolul Abramburicăi, care a făcut-o cunoscută în înteaga ţară.

  • Daniela Gheorghe este psiholog specializat in psihologia copilului, expert in domeniul promovarii, protectiei si monitorizarii drepturilor copilului.

    A absolvit Universitatea “Babes-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Stiintele Eucatiei, profilul Psihopedagogie Speciala la Cluj-Napoca, apoi a continuat studiile masterale la aceeasi universitate. Din 2001 incepe colaborarile cu diverse reviste pentru copii si tineri: „Bravo” si „Bravo Girl”, apoi revista „Mami”, „Psihologia azi”, „Parintii”, devenind si psiholog consultant pentru o serie de ziare, jurnale si emisiuni tv si radio.

  • Laura Ene, medic diabetolog şi nutritionist, fondatoare a Cardiometabolic Institute, co-fondatoare a Academiei de Nutriție „Sănătate, Te Iubesc!“, membră a Colegiului Medicilor din România, medic expert în cadrul clinicii KiloStop și coordonatoarea departamentului de diabet și nutriție din cadrul Spitalului de Chirurgie Cardiovasculară Monza din București.

  • Marjan Kukuneshoski, pe scurt Make. Barman, bar manager, bar trainer si consultant cu o experienta de aproape 11 ani in domeniul bartending-ului.
    Originardin Macedonia, a participat la numeroase competitii nationale si internationale de bartending, showmanship, prepararea cafelei, servirea vinurilor si speed service. Desemnat Barmanul anului in 2009, a reprezentat Romania la doua competitii internationale de preparare de cocktailuri. In plus, jurizeaza concursuri de profil si activeaza in Asociatia Barmanilor Profesionisti din Romania.

  • Mihai Găinuşă Binecunoscut realizator şi prezentator român de radio şi televiziune, Mihai Găinuşă a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Jurnalism şi este licenţiat în presa scrisă la Facultatea de Jurnalism. Din 2001 până în 2004 a prezentat emisiunea TV „Cronica Cârcotaşilor” la Prima TV. De asemenea, Mihai Găinuşă a colaborat, ca editorialist, cu publicaţii precum Academia Caţavencu şi ProSport.

  • Am început să lucrez în presă acum 15 ani, aproape din întâmplare, la Iași, la Opinia studențească. Până atunci mă pregătisem să fiu laborant sau inginer, la alegere, în funcție de care dintre diplome mi s-ar fi părut la un moment dat mai interesantă. După o incursiune de câțiva ani în PR, am revenit în zona presei scrise la Maxim, Marie Claire și, acum, la Men’s Health. Ocazie cu care am găsit, în sfârșit, o utilitate lucrurilor pe care le-am învățat la liceul sanitar.

  • Mihai Jurca este blogger de travel, prezentator si realizator TV. Proiectul sau, MihaiJurca.ro, a fost premiat cu titlul de Best Travel Blog la ELLE Blogging Awards 2017. Blogul imbina ponturi de calatorie, impresii si povestiri din cele mai chic locuri ale Europei, precum si trasee care servesc ca sursa de inspiratie pentru o vacanta in stil mare.

  • Doctor in sociologie inca din 1974, activ in numeroase alte domenii de specializare generala precum cercetarea calitativa in sociologie, opinia publica, psihosociologia, identitatea culturala, comunicarea nonverbala,  sociologul Septimiu Chelcea  face o analiza detaliata a profilului tinerei generatii din Romania zilelor noastre, cu un studiu de caz pertinent axat pe modul in care este perceput controlul de catre tineri cand vine vorba de consumul de alcool.

  • Dr. Serban Damian este absolvent al Facultatii de Medicina Generala din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti.

    Este nutritionist sportiv – si-a facut specializarea in acest domeniu intr-un program international organizat de catre Comitetul Olimpic International, dedicat medicilor, si condus de catre specialisti in nutritie din cele mai mari universitati ale lumii.

    A publicat doua carti de specialitate: Stretching, secretul flexibilitatii si Superfit. Esentialul in fitness si culturism.

    Este colaborator permanent al catorva publicatii si emisiuni de specialitate.

    In cadrul Centrului de nutritie Superfit, Dr. Serban Damian acorda consultanta nutritionala (scadere/crestere in greutate, ameliorarea performantelor sportive, recomandarea suplimentelor nutritive) si de antrenament, atat publicului larg, cat si companiilor private, sportivilor de performanta, echipelor sportive. (www.superfit.ro)

    Este alergator de maraton si presedintele Ro Club Maraton, cel mai mare club al alergatorilor amatori din Romania.

    Din 2007 scrie pe blogul www.nutritionist.info.ro

  • Shurubel Andrei Lăcătuş, zis şi Shurubel, face tot ce-i stă în putere să se facă auzit. Dimineţa radio, seara TV şi în timpul liber video blogging. Om de marketing şi glumeţ de succes, are un serial comic şi super popular numit 10lucruri, prezintă matinalul de la Radio 21, iar în weekend apare pe micile ecrane ca prezentator al emisiunii UTOPS, la UTV.

  • Simona Tache jurnalist, scenarist, femeie, prietenă, fiică, soră, soție, vecină,cetățean. Și soră medicală, pentru că, înainte de Facultatea de Litere,a absolvit Liceul Sanitar. A scris în publicații ca Tabu, Dilema, Playboy, Maxim, Cotidianul, Academia Cațavencu, Cațavencii, Unica, iar, în unele dintre ele, încă mai scrie. Mai scrie scenarii pentru televiziune și are un blog, simonatache.ro, pe care intră zilnic câteva mii de oameni, ca să zâmbească sau chiar să râdă de-a binelea.

  • Viorel Copolovici s-a pregatit toata scoala si tot liceul sa devina actor pentru ca el insusi si toti cei din jur erau convinsi ca asta e menirea lui. Asa ca a urmat o facultate de presa, Scoala Superioara de Jurnalistica, exact pentru a-si da seama ca drumul lui normal era in Marketing, pe care l-a practicat sub aproape toate declinarile lui vreme de vreo doisprezece ani. Intre timp a lucrat si pe un vas de croaziera, a produs si o emisiune la Realitatea TV sau a consiliat candidati in patru campanii electorale diferite. Toate astea, pentru a-si da seama ca misiunea lui e, de fapt, in bucatarie, careia i s-a dedicat exclusiv de mai bine de patru ani. Din aprilie 2010 până la sfârşitul anului trecut s-a ocupat  de propriul restaurant din Bucuresti, “Kopel’s”. Între timp s-a mutat în Brazilia, unde continuă să gătească şi să scrie despre asta şi nu numai.

  • Sunt jurnalist din 1990. Asta mi-am dorit să fac dintotdeauna şi fac asta (deja!) de peste 20 de ani – jurnalism, la ziare, la televiziuni, la radio, mai bine sau mai rău. M-a ferit Dumnezeu, dar şi educaţia de-acasă, să-mi ia celebritatea minţile. În televiziune, e o boală profesională comună. Ca jurnalist, prefer postura clasică, de observator, celei “moderne”, de vedetă. Sunt un demodat.

    În rest, unii spun despre mine că sunt un tip cu bun simţ (şi adaugă: “deci un inadaptat”). Uneori, când văd la ce ar trebui să mă “adaptez”, mă felicit pentru încăpăţânarea de fi a refuzat atâtea “oportunităţi” care au fluturat în jurul meu.

ALUAT DE PAINE CU BERE

day-icon 4 December 2013

Aceia dintre voi care îmi citesc de mai mulţi ani poveştile propriilor experienţe culinare, de la primele încercări din bucătăria de acasă şi până la poate cele mai recente descoperiri personale despre gătitul profesionist, în faţa focurilor unui aragaz de restaurant, ar putea să confirme faptul că nu sunt chiar un adept al drumurilor sigure, al căilor bătătorite, al “reţetelor” împărtăşite pe ton reflexiv-impersonal. Poate că tocmai poziţia mea de amator îmi dă voie să fac slalom printre “legi” trasate cu sfinţenie de gospodine şi profesionişti deopotrivă, să-mi dau frâu liber creativităţii şi apetitului pentru experienţă nouă şi să aflu singur dacă nu cumva există şi alte poteci pe care poţi ajunge de la ingredient la perfecţiune.

 

Astăzi a fost una dintre acele zile în care umanitatea culinară de rit cuviincios se poate încrunta aprig către mine. Azi am încălcat o regulă de aur a preparării aluatului pentru sfânta pâine şi mi-am permis să înlocuiesc atât de propovăduita apă “călduţă” cu un lichid foarte rece, din frigider. Iar acest lichid nu a fost apă. Şi nici ceai de chimen, cu care îmi plăcea mie atât de tare să modific direcţia şi scenariul pâinii clasice la începuturile mele gastronomice. Ci bere, dragilor. Blondă, rece, proaspătă şi de nerefuzat.

 

Nu sunt vorbe multe în cele ce urmează, dar ştiu că vă place să vă uitaţi la poze, aşa că am intercalat cele câteva îndrumări printre multe imagini care cred că vă vor completa grăitor pofta deja stârnită pentru risc, descoperire şi izbândă cuceritor de gustoasă.

 

Am folosit metoda “puţului” sau “a morii”, atât de plăcută lui Jamie Oliver. Un munte de vreo 800 de grame de făină albă şi un crater tandru în mijloc, în care să aibă loc să-şi înceapă lucrarea tainică două linguri de ulei de măsline extravirgin, o lingură de drojdie uscată şi două de zahăr mascavo din cel bun şi aproape deloc prelucrat.

 

Viorel Copolovici - Paine 1

 

Apoi am început să adaug încetişor trei sute de mililitri de bere, amestecând în mijlocul “vulcanului” şi adunând treptat din ce în ce mai mult din făina de pe margini.

 

Viorel Copolovici - Paine 2

 

Până am terminat berea, aveam masa curată, nici urmă de făină sau altceva. Aluatul meu era deja elastic, greoi, se desprindea de mână fără să am nevoie să adaug făină pe masă. Era vremea să meargă să dospească liniştit măcar un ceas – un ceas şi un sfert. Într-un vas de plastic presărat pe fund cu făină şi acoperit cu folie, să nu respire pe nicăieri.

După fix optzeci de minute, în castron aveam o minge vie şi afânată, de două ori şi ceva mai mare decât cea pe care o pusesem acolo.

 

Viorel Copolovici - Paine 5

 

Apoi am dat douăzeci de minute de gândire activă aluatului meu. Adică nu i-am dat răgaz nici să zică “Ajunge!”. Frământat şi lovit continuu de masa de lucru presărată şi ea cu puţină făină, din aluat a ieşit tot aerul dobândit la dospire şi a devenit elastic şi vioi.

 

Viorel Copolovici - Paine 6

 

De-aici deja parcă nici nu mai am de ce să vă povestesc marea cu sarea. Ah! Sarea! O linguriţă cu vârf a ajuns în cocă în timpul conflictelor la orizontala mesei. Şi după asta, am lăsat gândurile să zburde. Am tăiat aluatul în patru părţi egale pe care le-am întins pe rând, cu sucitorul, în foi de aproximativ o jumătate de centimetru grosime.

Una a fost cu rozmarin, usturoi ras, sare şi piper. Am încorporat aromele în aluat şi l-am rulat normal, fără vreo umplutură. Alta a fost cu bucăţele de crenvurst înfofolite în felii subţiri de brânză.

 

Viorel Copolovici - Paine 7

 

O a treia a devenit casă bună pentru atât de prezentul “misto quente” brazilian, în care şunca presată şi brânza feliată se îngemănează la cald cu ocazia aproape fiecărui mic dejun.

 

Viorel Copolovici - Paine 8

 

În fine, la a patra am sărit puţin calul. Inele de ceapă roşie, bucăţi de ton solid, boabe de porumb, ardei iute, sare şi piper proaspăt măcinat. Am făcut cu umplutura asta câteva miniaturi şi un fel de calzone la sfârşit, pentru băiatu’.

 

Viorel Copolovici - Paine 9

 

Nici măcar nu am respectat o altă regulă importantă a pâinii, căci împletiturile mele nu au stat la dospit, în tavă, decât până le-am terminat de modelat pe toate şi s-a încălzit cuptorul până pe la 120 de grade.

Şi cam aşa au ieşit din cuptor, după vreo treizeci de minute de dogoare.

 

Viorel Copolovici - Paine 10

 

 

Viorel Copolovici - Paine 11

 

 

Viorel Copolovici - Paine 12

 

E prima oară şi cu siguranţă în niciun caz ultima când voi face aluat cu bere. Mai ales că reţeta de bază e de înaltă trăire şi când vine vorba de un blat pentru pizza. Aşa că vă las liniştiţi în bucătăriile voastre cu un singur gând în plus: spre deosebire de alte circumstanţe, berea e un partener absolut loial în bucătărie şi parcă şi-a promis să nu te dezamăgească. Cel puţin pe mine încă nu a reuşit. Ia uite…

 

Viorel Copolovici - Paine 13