Alcoolul a intrat în viața oamenilor din întâmplare, odată cu primele fructe fermentate și cu prima scorbură în care apa de ploaie s-a amestecat cu mierea din fagure și au fermentat cât să îi facă euforici pe cei curioși/însetați.

Cum descoperirea era prea apetisantă, oamenii s-au pus pe fermentat grâne bucurându-se că au așa o alternativă gustoasă și sigură la apa adesea contaminată a râurilor și lacurilor. Menționări ale alcoolului apar chiar și în Biblie, unde avem un episod de public shaming (umilire publică), când Noe, bătrân, beat și gol, e găsit de fiul său Ham, care nu se poate abține și râde de el (încalcă astfel a treia porunca – cinstește pe tatăl tău și pe mama ta).

Am fi tentați să credem că, de atunci încoace, alcoolul e doar bau-bau, periculos și păgubos. Nimic mai greșit – în vechime vinul a fost văzut ca fiind unul dintre darurile plăcute făcute de Dumnezeu, alături de grâne, untdelemn și pace. Mai mult, în mileniul III i.e.n, Ghilgameș, eroul sumerian, fusese considerat primitiv căci nu cunoștea triada civilizatoare – pâine, bere și femeie.

La egipteni, care știau și beau și ei vreo 17 tipuri de bere, preoții se foloseau de aceasta în cadrul unui festival dedicat lui Hator, zeița berii, ca la revărsarea Nilului prin beția religioasă să  le provoace o experiență mistică.

Alcoolul a fost mereu una din căile accederii în alte planuri sau universuri, starea produsă de bere șamanilor în Neolitic, de exemplu, facilita comunicarea cu lumea spiritelor.

Gurile rele ne spun că triburile de germani, deși băutoare de bere, luau deciziile în stare de ebrietate, intuind ceea ce romanii numeau in vino veritas. La vikingi vinul, un produs, am zice azi, importat, atunci mai degrabă jefuit, era marker de statut, fiind cea mai scumpă băutură posibilă, de zi cu zi ei având miedul, produs local din miere. La azteci era cunoscută băutura pulque, alcool făcut din agave, și era ilegală în sensul că aceia care consumau în public sau se aflau în compania celor care au consumat erau pedepsiți sever. În orânduirea feudală, prima îndatorire a seniorului față de vasalii săi era să le dea de băut, așa le câștiga loialitatea. Ca și la mesopotamieni, în Anglia medievală berea se pregătea și se vindea de către femei, alcoolul fiind în acest caz o sursă de venit pentru acestea în epoci în care erau puține astfel de oportunități pentru ele.

Proteste împotriva băutului au tot fost timp de sute de ani, dar cele mai vocale și mai influente au fost cele de la începutul secolului XX. Se vorbea atunci de depravare morală și despre damnarea sufletului etern; astăzi luăm în calcul și deteriorarea sănătății alcoolicului precum și impactul asupra familiei și comunității.  Una dintre formele luate de promovare a abstinenței a fost prohibiția din SUA, văzută astăzi și ca o mișcare feministă și progresistă împotriva cârciumii, nu a alcoolului. Femeile criticau faptul că acolo se cheltuiau banii familiei, se genera violență domestică și infidelitate conjugală. Montând o generație de femei împotriva sa, alcoolul a ajutat practic la emanciparea acestora (și a favorizat apariția industriei cocktailurilor).

Impactul alcoolului asupra societății nu poate fi evaluat ușor; operațiuni matematice simple ca adunarea sau scăderea punctelor albe din cele negre sau invers nu ajută. Semnificațiile asociate lui sunt variate și adânc înrădăcinate în mentalul colectiv. Totuși, dacă acceptăm calitatea alcoolului de a fi multidimensional în plan simbolic, este esențial să tragem linie când e vorba de cantitate și să recunoaștem limita dintre consumul moderat de alcool și abuz.

Pe scurt, să consumi alcool cu moderație presupune să consumi 2 porții pe zi la bărbați și o porție pe zi la femei, o porție fiind echivalentul a 300 ml de bere, de exemplu.

Ce efecte are alcoolul în exces asupra organismului? Află de aici.